Orbire

Mărturisiri

Era frig.Se-nnoptase.
Cânt-descânt murmurat
de-un copil fără vină,
într-un basm refuzat.
Am întors clepsidra,
timpul l-am răsturnat,
am fugit din poveste,
visul l-am alungat.
Clipele-au început să gonească,
viclene,
pe un drum în răspăr,
fără urme ori semne.
Am băut, cu nesaț,
apă moartă și fiere,
am scuipat, cu obidă,
peste lapte și miere.
Am ieșit din lumină,
cântul l-am sugrumat,
ochiul mi s-a închis,
pasul a tremurat.
Nu-mi mai era sete,
ca-n jocul uitat.
Alergam spre niciunde
Și-atunci m-ai strigat.
Am deschis ochii,
ceas nesperat,
am privit cu sfială
spre-acel drum neumblat.
Dar clipele nu-s,
firul s-a încurcat,
cântecul s-a pierdut,
basmul e întinat…
Doar copilul mai plânge,
Bocet lung, murmurat…

De ce am băut?
De te-aș fi așteptat…

Sete de somn

Mărturisiri

closed-eyes

 

 

 

 

 

Am obosit să tot sper, am obosit să tot cer.
Am obosit să lovesc, am obosit să zâmbesc.
Am obosit să m-alint, am obosit să mă mint.
Am obosit să mă iert, am obosit să mă cert.
Am obosit să gândesc, am obosit să-mi vorbesc.
Am obosit să te-aștept, am obosit să-mi țin piept.
Am obosit să cutez, am obosit să ratez.
Am obosit să obosesc,
Am obosit să mă trezesc.

Sursa imagine