Aniversare

Mă anunță wordpress-ul că i-am pășit pragul acum cinci ani. Blogul meu ar trebui să intre în grupa mare.  Asta dacă nu va muri prematur, prin abandonare. Nu mai pot să scriu. Nu mai am ce și nici nu-mi mai doresc să am. Sunt aproape de a atinge acel grad de imunizare afectivă și reflexivă…

Cu și despre … flori

       E toamnă. Și dacă e toamnă e Festivalul Florilor la Brăila. Vremea ține cu brăilenii. După o noapte rece, soarele a pus stăpânire cu generozitate peste oraș. Noroc cu obligațiile de serviciu, că altfel nu ajungeam de una singură la fața locului, deși sunt mare iubitoare de flori. Impresia e de așa și așa….

Întrebare

Ce faci când o dai în bară rău de tot?! Dar rău, nu oricum. Când reușești să strici, prin propria alegere, tot ce ți-ai fi dorit mai mult, tot ce ai visat de-atât amar de timp? Tu, aia mereu atentă la detalii. Tu, aia care despici mereu firul în patru și cauți să găsești și…

Trecea fanfara militară…

       La acest sfârșit de săptămână, Brăila a găzduit a XIII-a ediție a Festivalului Internațional al Muzicilor Militare. Deși vremea a fost destul de capricioasă încât să dea peste cap planurile organizatorilor și în ciuda migrenei care m-a chinuit încă de la prima oră,  am reușit să ajung la parada formațiilor participante, printre…

Apus

  … și gânduri răsfirate. Zi grea și rea. Oboseală acumulată, gălăgie, piedici, nervi întinși la maximum. Teatru jucat prost. Principii călcate în picioare. Lehamite. Senzație acută de ,,nu mai poooot” și ,,nu vă mai supoooort”.  Și ,,ce aveți cu mine? Lăsați-mă în pace, n-am nevoie de faimă sau mărire!”  Aș vrea să fiu din…

La teatru

       Vă spuneam într-un articol anterior că am început să merg la teatru. Singură. După ani în care am tot așteptat să se întâmple o minune. Acea minune. Și nu s-a întâmplat. Ei, toate bune și frumoase! Și ar fi fost și mai frumoase dacă spectacolul din  public nu l-ar fi concurat de fiecare dată…

Capriciu

        După principiul ,,chelului tichie de mărgăritar îi trebuie”, nu m-am lăsat și mi-am pus etajere pentru flori într-un balcon … nerenovat. Cum visam la ele și tot făceam schițe în minte încă de pe acum doi ani, iată marele meu vis împlinit! Și sunt încântată, deși parcă aș mai vrea ceva! Flori! Și un…

Viața nu te întreabă niciodată nimic

         Astăzi am fost la teatru. Singură. O decizie îndelung amânată, din prejudecată. Poate de teamă că pasul acesta ar fi doar confirmarea resemnării. Acceptarea unei situații de fapt care nu poate fi schimbată, în ciuda tuturor eforturilor. Și a dorințelor. Și a speranțelor. L-am făcut. Și m-am resemnat. Pentru că viața nu te întreabă…

Calculul erorilor

          Să descopere cineva o formulă pentru calculul erorilor în viață. O formulă care să afle și să cântărească defectele, așa cum ai cântări merele, la piață. Cu un rezultat exact, bine delimitat. Cu o marjă de eroare admisă de maxim cinci procente. Deloc indulgente.          Fiecare, cu noțiuni matematice elementare, ar putea calcula. Identifica,…

Constatare

Semne clare de…maturizare: -Colegii de facultate ți se adresează cu dumneavoastră, deși insiști să te tutuiască. -Părinții elevilor tăi sunt mai tineri decât tine. -Actorii care te răvășeau în adolescență au albit, s-au îngrășat, au riduri și joacă roluri de bătrânei simpatici. -Constați că toți bărbații care îți plac sunt luați de mult, ba au…

La dentist (2)-Măseaua de aur

        A doua oară am ajuns pe scaunul dentistului prin clasa a unsprezecea parcă. O durere de măsea care nu mai înceta. Doctorul, cu un nume ciudat și înfățișare pe măsură. Slab, deșirat, afumat. Degete arse de țigară. Figură de nebun savant. Strigă, pufnește, e mereu supărat. Cum îl văd, încremenesc. Nici să deschid gura…