Jurnal duminical (16)

Mărturisiri

         Revin la jurnalul meu duminical după o pauză de mai bine de un an. M-am cam împrietenit cu tăcerea în ultima vreme. Scriu greu, cu efort, iar, când ceva care mi-a plăcut odinioară devine inconfortabil, nu mă pot căzni în continuare. Altfel spus, dacă nu e de plăcere, nu mai pot continua. Asta sunt eu.

         De câteva zile însă, o fi de la primăvară, sunt prinsă de o frenezie neobișnuită. Mie, care n-am avut niciodată spirit antreprenorial, mi-a venit ideea că aș putea scoate bani din piatră seacă. Bine, nu chiar din piatră, poate din lemn. Decorat.

         Relația mea cu banii a fost dintotdeauna destul de bună, în sensul că eu i-am strâns și ei s-au adunat și cam atât. Nu am vânat niciodată câștiguri în afara celor salariale. Cred că din comoditate. Timpul meu liber a fost mereu pe primul loc, apoi sunt obișnuită să trăiesc cu puțin, stilul meu de viață nu este unul costisitor. Așa se face că, atunci când am fost solicitată să fac meditații, am refuzat. Nu mi-ar fi plăcut nici să mă deplasez la domiciliul elevilor în timpul meu liber, nici să aduc școala în sanctuarul meu, adică acasă. Am refuzat și când am fost rugată să croșetez mărturii pentru nunta unei colege. Nu îmi place să lucrez la comandă, la termen sau după gusturile altcuiva. Am spus nu și când mi s-a propus să mă alătur unei echipe de fotografi de evenimente. Nu m-aș fi văzut petrecându-mi weekend-urile pe la paranghelii, cu fel de fel de oameni, nu m-aș fi regăsit, nu mi-ar fi plăcut, așa că nu. Și trăind așa, doar dintr-un salariu mediu spre mic de bugetar, cu stilul meu de viață, nu mi-a lipsit, financiar vorbind, ceva.

         Ei, cu toate acestea, acum parcă vreau altceva. Nu neapărat mai mulți bani. Nu câștiguri substanțiale. Poate o recunoaștere imediată a muncii. Un feedback direct. Să văd eu că munca mea este apreciată și prețuită, că pot câștiga ceva concret, material, în afara salariului fix și care face diferența prea puțin spre deloc între un fel de a munci și alt fel de a munci la stat. Să văd o creștere de la zi la zi, să nu mai am impresia că bat pasul pe loc și că de acum asta este viața mea. Așa că am început să mă gândesc tot mai serios ce mi-ar plăcea la nebunie să fac, dar ar putea și să îmi aducă un câștig financiar, oricât de mic, fără prea multă bătaie de cap, în ritmul meu, fără lucrări terminate la termen și fără program.

         Visurile mele de până acum, toate pornite și hrănite din pasiune, s-au cam făcut praf. Nu de stele. Poate nu am crezut eu suficient în ele. Poate nu am fost destul de perseverentă. Sau poate mi-am ales ținte peste puterile mele. Dar să ne întoarcem la lemnul decorat. De ce lemn și de ce decorat? Păi am stat eu și m-am gândit cam ce mi-ar plăcea, în acest moment, să fac.

       Aici se câștigă cel mai bine din agricultură. Toată lumea seamănă, plantează, își face solar. Produse bio, cosmetice bio, viață sănătoasă. Nu, mulțumesc, nu mă tentează, deși am terminat o facultate de profil. Nu am putere, nici rezistență pentru așa ceva. Mă gândesc cu îngrijorare ce se va alege de casa și grădina de la țară, când nici mama nu va mai locui acolo. Nu am fost în stare să găsesc, mai bine spus să suport vreun grădinar și nici bani să plătesc vreunul nu am.

        De croșetat, după ce am umplut un dulap,  m-am cam săturat. Nu l-am considerat niciodată o opțiune profitabilă. E cronofag, iar materia primă este destul de costisitoare.

          Fotografia îmi place în continuare, dar nu mă văd câștigând din asta. Nu mi-ar plăcea să fiu fotograf de studio sau de evenimente. Nici să investesc mai mult decât câștig eu lunar într-un aparat mai performant care să îmi ofere satisfacții strict personale nu concep, având în vedere că nu călătoresc deloc, iar buruienile și buburuzele din fața blocului și a casei le-am cam epuizat.

         Să pictez nu am nici talent, nici răbdare. Aș putea să vând poate ceva kitsch-uri colorate, dar nu mi-ar oferi nicio satisfacție. Ca să nu mai spun că materia primă e scumpă, iar pictatul nu e chiar treabă curată, pentru un apartament micuț la bloc.

          Să fac materiale didactice originale, spre vânzare, iarăși ar fi fost destul de complicat. Ar fi trebuit să fie în limba engleză ca să le pot vinde online, românii noștri n-ar investi în așa ceva, sunt obișnuiți să li se dea totul de-a gata, de pomană. Sunt destule persoane generoase în grupurile de profil care se ocupă cu așa ceva.

        Așa că primul gând a fost să mă apuc de bijuterii din rășină. Îmi plac foarte mult cele cu plante presate și mi-ar plăcea la nebunie să migălesc așa ceva. Cu fiecare bijuterie altă combinație, mereu ceva nou. Părea floare la ureche. Dar, după ce m-am informat, m-am cam dezumflat. Rășina este și ea destul de scumpă. E toxică și necesită echipament de protecție (mască, mănuși, ochelari). Plantele nu se presează ca atare, trebuie uscate cu substanțe speciale. Apoi amestecul de rășină trebuie bine proporționat, cântărit cu precizie. Bijuteriile trebuie lăcuite, uscate, șlefuite. Prea multă chimie și prea puțină artă, în final. Praf, mizerie, substanțe toxice, deci nu e ceva pentru mine.

        Bijuteriile din mărgele și pietre semiprețioase m-au tentat, dar după o simplă căutare m-am convins că e prea complicat. Investiția trebuie să fie destul de mare, ar fi trebuit să le vând la un preț colosal ca să am un profit, apoi m-a speriat numărul mare de accesorii și de unelte necesare.

        De câteva zile m-am oprit la tehnica decoupage, am încercat așa ceva cu ani în urmă, e o tehnică destul de versatilă. Materialele necesare sunt destul de accesibile, cred că se poate preta și la spațiul oferit de un apartament micuț.  Pe scurt, se decorează diverse obiecte din lemn sau alte materiale (rame foto, cutii de bijuterii, tablouri etc.) cu decupaje dintr-o hârtie specială sau șervețele. Ai nevoie de culori acrilice, un adeziv, pensule, servețele și obiectele pe care vrei să le decorezi. Am identificat câteva site-uri de unde aș putea cumpăra materia primă,  prețurile sunt destul de accesibile.

        Acum vă spun un secret. Eu vreau, de fapt, să îmi găsesc o nouă ocupație pe care să o fac din și cu pasiune, dar ce o să fac cu obiectele rezultate, că doar nu o să umplu casa de cutii de bijuterii goale? Dacă aș reuși să și vând câteva, nu m-aș supăra. Bine, nu vreau să mă gândesc deocamdată, în eventualitatea că totuși m-ar contacta cineva, cum le-aș expedia. Nu prea mă văd împachetând colete și deplasându-mă la poștă. A fost unul dintre motivele care m-au ținut mereu pe loc de câte ori am vrut să mă apuc să vând ceva. Deocamdată proiectul e în stadiul de vis. Dar voi vedea.

2

Publicitate

6 gânduri despre &8222;Jurnal duminical (16)&8221;

  1. Foarte frumoasă cutia! Felicitări!
    Multă baftă şi răbdare îţi doresc! Eu aş cumpăra oricând astfel de obiecte personalizate.
    Şi poţi apela la varianta curier, cu plată ramburs. Adică clientul plăteşte şi obiectul, plăteşte şi transportul, deci tu nu pierzi. Şi cu împachetatul nu e mare stres, că dacă faci rost de cutii, se ocupă ei de restul. Vine acasă, ia pachetul şi gata, scapi de drumuri la poştă.

    1. Mulțumesc, Potecuțo! Cutia e lucrata acum câțiva ani. De ceva vreme mă tot bate gândul de a vinde ceva, dar nu mă pot urni, nu am spirit antreprenorial. Tot analizez și mi se pare foarte greu. Varianta cea mai simplă ar fi să vând produse digitale, dar nu găsesc nicio formulă pe care să mă pliez. Nici nu m-ar pasiona. Acum tot cercetez piața pe partea aceasta de obiecte decorative. Majoritatea sunt țintiți pe evenimente: nunți, botezuri, luare de moț, petreceri de absolvire. Asta prinde la români.Totul merge in direcția aceasta. Nu îmi place așa ceva. Adică nu mă văd decorând tăvițe pentru tăierea moțului sau croșetând haine pentru bebeluși. Iar să vinzi altceva e greu, nu e profitabil. Cred că ar merge și bijuterii, dar sunt infinit de mulți care se ocupă cu așa ceva. Descurajant de multi. Ar trebui ceva unic, oarecum diferit, să fii deschizător de drum, dar ce?!

Cuvântează, dacă ți-este voia!

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s