Medicament

        Fericirea de-atunci am strâns-o în sticluțe mici. Înghit în fiecare seară câte-o unghie, înainte de culcare. Închid ochii și se face primăvară. Cerul e azur brodat cu alb înmiresmat. Norii își bronzează nepăsarea în fuioare. Miroase-a viață neîncepută, a iarbă și a soare. Clipa își împiedică zborul grăbit în urzeala păianjenului ațipit. Nucul își înmoaie frunzele domol în lumina colorată a poveste nemuritoare. Nopțile sunt calde, suntem doi, tu și eu, iubirea nu-i visare.

       Efectul ține câteva ore bune, poate cinci, șase, uneori zece, n-aș putea spune. Zorii-aduc durerea înapoi de fiecare dată. Uneori mai crâncenă, alteori doar încrâncenată. Mă ridic obosită și plec. Rătăcesc printre lucruri și oameni, râd, plâng, aștept. Pândesc întunericul cu-nfrigurare. Numai atunci are efect fiola mea de fericire salvatoare.

Anunțuri

5 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. racoltapetru6 spune:

    Da’ pe la primăvară renunți la medicamentul miraculos, că nu mai ai nevoie de el. Nu? 😉

  2. Poteci de dor spune:

    Încearcă să reduci doza şi să iei fericirea şi din dimineţi. Uşor, încet, o vei găsi.

  3. sweet & salty spune:

    Jaluzele. Groase. Lasă doar lumina ta și căldura. Protejează. Cât? Cât vrei tu.

  4. mopana spune:

    E buna si o fiola de-asta cateodata 🙂

  5. Alex spune:

    Ar fi minunat dacă am reuși să strângem fericirea în sticluțe mici. „Esență” de fericire! Dacă ai descoperit metoda, să ne-o spui și nouă, dragă Irina! 🙂

Cuvântează, dacă ți-este voia!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s