Dor

Mă sperie firul de iarbă crescut departe de tine,
Zvonul de primăvară găsindu-mă pe mine cu mine.

Mă doare gura furată de zâmbet, pleoapa ciupită de sare,
Dorul de viață hrănit din căldura brațelor tale.

Mi-s gândurile păsări atinse de dor, ce-au uitat drumul spre casă.
Carnea-mi bolnavă din sine prin sine se zbate să iasă.

Căile toate-s ascunse sub spuza urmelor tale,
Iele zălude acoperă urmele, cu tălpile goale.

Mi-e dor de noi, legănând visuri domol, sub boltă de floare.
Mi-e dor și mă doare.

 

Anunțuri

4 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Gigi Țepuș spune:

    Foarte faine versuri …. ei, dragostea asta! 🙂

  2. sweet & salty spune:

    Frumos și… mi-a fost dor de tine… pe unde umbli? 🙂

    1. Irina spune:

      Mulțumesc. Printre amintiri 🙂 .

      1. sweet & salty spune:

        Hai-napoi. Lasă-le-n sertare. 🙂

Cuvântează, dacă ți-este voia!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s