Prăjitură de mere cu zahăr ars

        Pentru că pe masa mea tronau de ceva vreme câteva mere roșii parfumate și cum stomacul meu nu le tolerează în stare proaspătă, m-am gândit să încerc și eu vestitul tort de mere (tort e cam mult spus), cu inima strânsă, la gândul experiențelor trecute mai puțin plăcute cu aluatul de chec/pandișpan. Am combinat mai multe rețete și rezultatul a fost mulțumitor.

Ingrediente:
– 4-5 mere potrivite (sau în funcție de mărimea vasului de copt)
– 5 linguri de zahăr (pentru caramelizat)
– 5 linguri de zahăr pentru compoziție
– 5 linguri de făină
– 5 linguri de ulei
– 5 linguri de apă
– 5 ouă
– 1 plic praf de copt
– esență de rom și de vanilie
– scorțișoară
– miez de nucă

         Mai întâi, am caramelizat zahărul în vasul de copt, apoi l-am întins bine pe toată suprafața vasului și l-am lăsat la răcit. Am curățat merele de coajă și de sâmburi și le-am așezat, jumătați, în vas, cu scobitura în sus, umplute cu miez de nucă și bucățele de unt și presărate cu scorțișoară (am văzut și varianta cu mere întregi, mult mai aspectuoasă, dar mi-a fost teamă că nu o să se coacă). Le-am introdus la cuptor să se înmoaie puțin și am pregătit aluatul de pandișpan (eu am ales varianta cu ingredientele de mai sus, dar se poate prepara mai simplu, doar din ouă, zahăr și făină, respectând cantitățile).  Am scos vasul din cuptor și am scurs siropul pe care l-au lăsat merele (lăsând foarte puțin în vas), apoi am turnat aluatul peste mere și am introdus la cuptor pentru încă 45 de minute, până a trecut testul scobitorii. Am pregătit  un sirop de zahăr ars din trei linguri de zahăr, 200 de ml de apă și o esență de rom, pentru însiroparea prăjiturii (se însiropează în vasul de copt). Când s-a răcit, am răsturnat prăjitura pe un platou (am avut ceva emoții, dar s-a desprins destul de bine). Se poate decora cu frișcă sau după gustul fiecăruia. Eu am preferat ceva simplu și sănătos, așa că am ales miez de nucă mărunțit (nu prea mă împac cu frișca și nici cu alte creme). E un desert ușor și răcoritor. Nu mă las până nu încerc și varianta cu mere întregi 🙂 .

Articolul participă la Colecția de duminică a Simonei.

Anunțuri

8 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Drugwash spune:

    Poate încerci şi varianta cu mere rase şi fără nucă mare, pentru de-ăştia ca mine care nu prea mai au „stinghii-n gard”. 😀
    Pînă atunci… s-o savurezi cu plăcere pe cea de faţă (dacă a mai rămas ceva din ea)! 😉

    O săptămînă frumoasă! 🙂

    1. Irina spune:

      Mulțumesc 🙂 . Cu mere rase n-am mai mâncat din copilărie, m-am gândit azi și la varianta asta, dar parcă ,,tortul” era mai ispititor. Aluatul ca aluatul, dar partea de deasupra e o nebunie. O săptămână frumoasă și ție!

  2. Simona spune:

    Ce pofta imi faci tu la ora asta 🙂 Iubesc prajiturile cu mere!

    1. Irina spune:

      Și mie îmi plac , Simona 🙂 . E prima prăjitură cu mere pe care o fac eu, o să încerc și varianta cu mere rase.

  3. racoltapetru6 spune:

    Varianta asta, cu nucă, nu o știam. Nu poate decât să fie și mai delicioasă! 🙂

    1. Irina spune:

      Așa m-am gândit eu să o decorez, știind că la merele copate se mai pune și miez de nucă. Majoritatea recomandau decor de frișcă, dar mie nu îmi place frișca. 🙂

  4. elly weiss spune:

    Am facut intotdeauna doar tort cu mere intregi desi am auzit si de varianta cu mere taiate. Merele sunt suficient de zemoase chiar si coapte.
    M-a mirat ca ai scurs siropul merelor. Trebuiau coapte pana se evapora siropul, abia apoi se toarna blatul care e mult mai bine sa fie pandispan simplu, nu cu ulei, care este blat de chec si e mult mai greu si fizic dar si de digerat. Cat priveste frisca, daca e frisca naturala, facuta din smantana, nu din aceea lichida sau spray, cred ca ai tolera-o ceva mai bine. Ai putea incerca. Eu nu folosesc nicodata decat frisca naturala, batuta din smantana. In fine, sa nu te superi, sunt doar sfaturi sau observatii, ia-le cum doresti. Mi-am permis fiindca am multa experienta, am facut poate peste 25 de astfel de torturi 🙂

    1. Irina spune:

      Nu mă supăr deloc, dimpotrivă, îți mulțumesc pentru sfaturi 🙂 . E prima dată când fac tortul acesta și am găsit n rețete diferite. În unele nici nu se pomenea că merele ar trebui coapte înainte, ba chiar fotografiile erau făcute cu aluatul turnat peste merele curățate de coajă, dar eu, știind cuptorul meu cu probleme, am zis că e mai bine așa. Siropul scurs nu l-am aruncat, l-am amestecat cu cel de zahar ars folosit pentru însiroparea blatului, la sfârșit. Acum, după ce am citit ce mi-ai scris tu, mi-am amintit când coceam mere. Într-adevăr, în vas nu rămânea sirop. Blat de pandispan simplu fac la prăjiturile cu fructe de vară, dar am zis să încerc și cu ulei. Nici smântână sau lapte dulce nu mănânc, am colon iritabil și nu tolerez. Doar brânză dulce sau caș. Iaurt foarte rar, deși, teoretic, nu ar trebui să îmi facă rău. Numai bine, Elly!

Cuvântează, dacă ți-este voia!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s