Cineva

         Momentul acela când tot ce mai simți în tine e un gol imens. Un gol pe care nu îl mai poate umple nimic. Nici măcar succesele profesionale. Zero barat și atât. Nici măcar succesele școlare. Nici măcar discuțiile amicale la ceas de seară. Veșnicele și interminabilele discuții amicale. Pe care cu toate perseverența de…

Dorință

        Cum ar fi să-ți poți alege „vecinii” când cumperi bilete la teatru? Să îl ocolești pe puștiul care mănâncă portocale și verifică ceasul pe telefon de trei ori pe minut, bâțâindu-se pe scaun de zici că e cutremur, în acompaniament de râsete înfundate și glume de cocoș puber aruncate fătucilor care îl flanchează. Și…

Despre performanță în România

          M-am născut în România. Țara în care statul te vrea prost. Țara asistaților social și a celor care știu să dea din coate. Întâmplarea sau poate o moștenire genetică mai puțin norocoasă fac să fiu performantă. Asta dacă acceptăm definiția de dicționar. Mai pe scurt și clar, se pare că sunt cea mai bună…

Aniversare

Mă anunță wordpress-ul că i-am pășit pragul acum cinci ani. Blogul meu ar trebui să intre în grupa mare.  Asta dacă nu va muri prematur, prin abandonare. Nu mai pot să scriu. Nu mai am ce și nici nu-mi mai doresc să am. Sunt aproape de a atinge acel grad de imunizare afectivă și reflexivă…

Cu și despre … flori

       E toamnă. Și dacă e toamnă e Festivalul Florilor la Brăila. Vremea ține cu brăilenii. După o noapte rece, soarele a pus stăpânire cu generozitate peste oraș. Noroc cu obligațiile de serviciu, că altfel nu ajungeam de una singură la fața locului, deși sunt mare iubitoare de flori. Impresia e de așa și așa….

Despre (ne)omenie

       Urât mi-a fost omul prefăcut și mincinos. Omul care îți râde în față și  scoate limba, dându-și ochii peste cap,  când te întorci cu spatele. Omul lipsit de scrupule, capabil să calce peste cadavre ca să își atingă scopurile. Omul perfid, care își face un scop în viață din a colporta bârfele de colo-colo,…

Întrebare

Ce faci când o dai în bară rău de tot?! Dar rău, nu oricum. Când reușești să strici, prin propria alegere, tot ce ți-ai fi dorit mai mult, tot ce ai visat de-atât amar de timp? Tu, aia mereu atentă la detalii. Tu, aia care despici mereu firul în patru și cauți să găsești și…

Zile

         Sunt zile când ai vrea să te dematerializezi și să te strecori, celulă cu celulă, acolo unde îți este dorul. Pe neauzite și pe nevăzute, să auzi și să vezi. Și să simți. Să simți totul ca atunci. Atât. Când tot ce ți-a mai rămas sunt niște obiecte fără viață și un nume într-o…

Mirări la ceas de seară

       Zi mare pentru Brăila. La puterea a doua deocamdată, dar cine știe ce ne mai așteaptă?!          Brăila e pe primul loc la Evaluarea Națională, cu un procent uimitor de 92,4. Vă dați seama?! Nu s-a mai pomenit așa ceva din Epoca de Aur.  Dar nu, nu ne oprim noi aici! La anu` facem…

Despre vise și dans

       Sau despre dans și vise. Nu dansez. Nu am mai dansat pe bune din copilărie. Când spun ,,pe bune” mă refer la dans ca activitate relaxantă, descătușantă, în orice caz plăcută. De pe vremea când mergeam la nunțile rurale de la Căminul Cultural și nu mă puteam abține să nu țopăi caraghios pe margine,…

Dileme existențiale

       Prima zi după aproape un an când ajung acasă pe la prânz, nu am nimic de învățat și nu mai trebuie să ies din casă. Nu îmi vine să cred. Ce naiba o fi fost în capul meu când am intrat în ce am intrat?! Oare o să rezist încă trei ani?! Vreau doar…

Trecea fanfara militară…

       La acest sfârșit de săptămână, Brăila a găzduit a XIII-a ediție a Festivalului Internațional al Muzicilor Militare. Deși vremea a fost destul de capricioasă încât să dea peste cap planurile organizatorilor și în ciuda migrenei care m-a chinuit încă de la prima oră,  am reușit să ajung la parada formațiilor participante, printre…